Traseu:	Traseu: Imbarcare(in loc stabilit cu grupul) – Complexul Baroc – Cetatea – Palatul Vulturul Negru – Biserica Romano-Catolica Olosig – debarcare(la locul imbarcarii)
	Durata:	4 Ore
	Plecare/Sosire:	Oradea
	Pret:	la cerere Masina 3+1+1
		300 Lei /Masina 5+1+1
		400 Lei / Microbuz 14+1+1
		450 Lei / Microbuz 18+1+1
		700 Lei / Autocar 44+1+1
	Recomandat	Grupuri organizate, reduceri pentru Gradinite, Scoli Generale
	Pretul include	transport persoane, ghid

Complexul Baroc ce cuprinde: Bazilica Romano-Catolică, Şirul Canonicilor, Palatul Episcopiei Romano-Catolice; Cetatea Oradea; Sinagoga Neologică Zion; Turnul Primariei Orasului; Palatul Vulturul Negru; Biserica cu lună; Biserica greco-catolica Sf. Ierarh Nicolae; Biserica romano-catolica Sf. Ladislau; Primăria; Palatul Poinar; Cafeneaua Royal (Astoria); Teatrul; Bazarul; Complexul Ursulinelor; Muzeul Ady; Tribunalul;
Palatele de pe strada pietonala Republicii: Palatul Rimanóczy, Palatul Stern, Palatul Moskovits, Palatul Apolo; Palatul Finanţelor (Policlinica 2); Biserica ordinului Miseri sau Biserica Arhanghelului; Biserica Romano-Catolică Olosig.

Întîlnirea ghidului şi a autocarului (sau microbuzului) cu grupul va avea loc la locul şi ora stabilită. Se va face o scurtă prezentare a programului.
Primul obiectiv din traseu va fi Complexul Baroc unde vizităm Sirul Canonicilor, Bazilica Romano Catolică şi Palatul Baroc. Din nou ne urcăm ȋn autocar pentru a ajunge la Biserica Romano Catolică Olosig. De aici ȋncepem turul pietonal, vom admira frumoasele Palate de pe promenada municipiului, până la Teatrul oraşului. Pe malul opus al Crişului Repede ne aşteaptă clădirea Primăriei, Pasajul Vulturul Negru, Biserica cu Lună, Sinagoga Neologică Zion. Ȋn faţa acesteia ne ȋntâlnim din nou cu autocarul. Vă recomandăm să acordați câteva clipe pentru o privire în ansamblu asupra orașului din Turnul Primăriei, accesibil din luna aprilie a acestui an.

Oradea - tur al orasului

De secole, municipiul Oradea a reprezentat un punct important de referintă pentru zonă, fiind cel mai important centru cultural si comercial. În Evul Mediu, în Cetatea Oradiei exista un observator astronomic, primul în Europa. Drept urmare, meridianul de 00 trecea prin Oradea. Oradea (în latină Varadinum) este mentionată pentru prima dată la 1113, într-o diplomă a abatiei benedictine din Zobor, însă rădăcinile sale sunt de origine romano-dacică, descoperirile arheologice atestând că în zona Salca din oras si zona Băilor Felix erau stabiliti romani si daci. De-a lungul Evului Mediu, cetatea a devenit loc de convietuire pentru un mozaic etnic care a contribuit la stabilirea componentei etnice de astăzi al Oradiei: români, maghiari, austrieci, slovaci, evrei, ucrainieni si turci. În timpul regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342) si a fiului său Ludovic I al Ungariei (1342-1382) care au adus din patria lor italiană gustul pentru rafinament al acestei culturi, Oradea cunoaste ca oras si sediu episcopal catolic o perioadă de înflorire. Episcopul italian Andrea a fost considerat ca o perfectă încarnare a spiritului renascentist, zidind capele, ridicând altare, împodobindu-le cu cele mai luxoase decoratii. Cea mai impresionantă personalitate a Renasterii din Europa Centrală a acestei vremi a fost episcopul maghiar de origine croată Ioan Viteaz. Oradea devine cunoscută în anii lui ca un centru de mare importantă al culturii renascentiste. În 1514 are loc în Transilvania răscoala condusă de nobilul covăsnean Gheorghe Doja, care a cuprins si Bihorul. În 1541 s-a constituit pasalâcul de la Buda, care cuprindea Ungaria Centrală. Transilvania a devenit principat autonom. În 1660 turcii ocupă Oradea si întreg tinutul pe care-l vor stăpâni până în anul 1692. În anul 1703 izbucneste o miscare anti-habsburgică condusă de Francisc Rákóczi al II-lea. Târgurile din jurul cetătii au devenit câmpuri de bătălie între garnizoana imperială din interiorul fortificatiei si răsculatii lui Rákóczi. Meritele orădenilor în sprijinirea garnizoanei imperiale din timpul miscării rakocziene au fost recunoscute oficial în 1712 chiar de Împăratul Carol al VI-lea. Viata economică orădeană a fost caracterizată de înflorirea ramurilor neagricole: mestesugurile si comertul, negustorii constituind cea mai activă categorie socială din oras.