Câmpulung Moldovenesc: (până în 1950 Câmpulung, poloneză Kimpolung Mołdawski, germană Kimpolung) este un municipiu din judeţul Suceava, România, situat în regiunea istorică Bucovina. Prima menţiune scrisă, cunoscută până acum, despre Câmpulungul Moldovenesc datează din 14 aprilie 1411, din vremea lui Alexandru cel Bun, prin care Mănăstirea Moldoviţei primea satul Vama, „mai jos de Câmpulung”. A primit statutul de municipiu în 1995.


Legenda spune că dintre toţi cei care şi-au încercat puterile în lupta cu balaurul doar haiducul Hălăuceanu i-a venit fiarei de hac. Răsplata sa au fost libertatea şi pământuri iar căutând apoi o fată şi un loc în care să se aşeze, a ajuns şi în ţinutul unde astăzi e oraşul, exclamând cu sinceră uimire: „O, ce câmp lung!"

Obiective turistice:

Monumentul statuar „Dragoş Vodă şi Zimbrul” - realizat de Ion Jalea şi dezvelit în 1978 în piaţa centrală a oraşului
Biserica "Izvorul Tămăduirii" - construită între anii 2001-2009 în cartierul Izvorul Alb
Masivul Rarău-Giumalău şi Obcini
Peştera cu Lilieci de la obârşia Izvorului Alb
Pârtii amenajate se află la Runc şi pe Măgura Runcului, pentru schi alpin. Pe Bodea există o pârtie specială pentru schi fond şi biatlon.
Sera şi Parcul Dendrologic ale Liceului Silvic care adăposteşte peste 500 specii de plante indigene şi exotice (chiparosul de California, bradul de Canada, exemplare de magnolie, mahonie ş.a.;
"Pietrele Doamnei", forme de relief calcaroase (create de structura geologică a Rarăului),
Codrul secular Slătioara, rezervaţie naturală, în care se pot admira exemplare de brad şi molid cu diametrul de peste 1 m, înălţimi de circa 50 m, vârste ce depăşesc 400 ani şi specii floristice rare, ocrotite de lege (papucul doamnei, specii de orhidee, floarea de colţ, vulturica ş.a.); Codrul secular Giumalău, rezervaţie naturală în care sunt ocrotite exemplare seculare de molid şi specii floristice rare (clopoţei, degetăruţul, creţişoare ş.a.);
Rezervaţia Todirescu, cu caracter floristic, adăposteşte monumente ale naturii, precum specii de genţiane, podbalul de munte, volvoticul, ş.a;  Piatra Buhei, rezervaţie geologico-geomorfologică, pe Valea Pârâului Alb, în imediata apropiere a municipiului;
Cheile Moara Dracului, rezervaţie geologico-geomorfologică, cu o lungime de circa 70 m şi lăţime medie de 4-5 m, foarte spectaculoase, cu pereţi înalţi şi numeroase surplombe;
Rezervaţia paleontologică Stratele de Pojorâta, cunoscute şi sub numele de "stratele cu Aptychus", cu fosile din grupa amoniţilor, de vârstă jurasică, situată în cheia de la Piatra Străjii, la ieşirea din municipiu, în versantul drept al Moldovei.