Bratislava:
(Sunet Pronunţat în slovacă: ˈbracɪslava; în slovacă până în 1919 Prešporok, germană Pressburg, maghiară Pozsony, în română de asemenea Pojon) este capitala şi cel mai mare oraş din Slovacia şi are o populaţie de aproximativ 430.000 locuitori. Bratislava este situată pe Dunăre, aproape de graniţele Slovaciei cu Austria şi Ungaria şi destul de aproape de graniţa cu Republica Cehă. Se află la doar 60 de km de Viena. Oraşul are cea mai mare densitate a populaţiei din Europa centrală. Munţii Carpaţi încep pe teritoriul oraşului (Malé Karpaty, „Carpaţii Mici”).

Bratislava este sediul preşedinţiei, parlamentului şi guvernului slovac. În oraş se află câteva universităţi, muzee, teatre şi alte instituţii culturale, printre care Slovenská filharmónia (Orchestra Filarmonică Slovacă). La nivelul tradiţiilor, oraşul slovac poartă şi semnele influenţelor venite din Austria, Ungaria etc. În trecut a fost un oraş din Imperiul Austro-Ungar, motiv pentru care are şi alte nume, în uz până la finalul Primului Război Mondial: Pressburg (germană, chiar şi astăzi alternativa oficială) şi Pozsony (maghiară).

Obiective turistice:
Majoritatea clădirilor istorice sunt concentrate în Oraşul Vechi. Primăria Bratislavei este un complex de clădiri ridicate în secolele al XIV-lea–al XIV-lea, care acum reprezintă Muzeul Oraşului. Poarta lui Mihail este singura poartă ce s-a păstrat din fortificaţiile medievale, şi este una din cele mai vechi clădiri ale oraşului;[cea mai îngustă casă din Europa se află în apropiere. Clădirea Bibliotecii Universităţii, construită în 1756, a fost folosită de Dieta (parlamentul) Regatului Ungariei din 1802 până în 1848.[56] Mare parte din legislaţia importantă din Era de Reformare Maghiară (precum abolirea şerbiei şi fondarea Academiei Ungare de Ştiinţe) a fost ratificată aici.

Centrul istoric prezintă numeroase palate de stil baroc. Palatul Grassalkovich, construit în jurul anului 1760, este acum reşedinţa preşedintelui slovac, în timp ce guvernul slovac îşi are sediul în fostul Palat Arhiepiscopal. În 1805, împăraţii Napoleon I al Franţei şi Francisc al II-lea al Imperiului Romano-German au semnat a patra Pace de la Pressburg în Palatul Primatului. Alte case mai mici sunt semnificative din punct de vedere istoric; compozitorul Johann Nepomuk Hummel s-a născut într-o casă din secolul XVIII, în Oraşul Vechi.
Catedrale şi biserici notabile includ Catedrala în stil gotic Sfântul Martin, construită între secolele al XIII-lea şi al XVI-lea, care a servit drept biserica de încoronare a Regatului Ungariei între 1563 şi 1830. Biserica Franciscană, datând din secolul al XIII-lea, a fost un loc al ceremoniilor cavalereşti. Biserica Sfânta Elisabeta, cunoscută mai degrabă ca Biserica Albastră, este construită în întregime conform stilului Art Nouveau.

O curiozitate este porţiunea subterană (înainte la nivelul pământului) restaurată a unui cimitir evreiesc în care este îngropat şi rabinul din secolul al XIX-lea Moses Sofer, aflat la poalele dealului castelului, aproape de intrarea într-un tunel de tramvai.Singurul cimitir militar din Bratislava este Slavín, inaugurat în 1960 în onoarea soldaţilor Armatei Sovietice care au căzut luptând pentru eliberarea Bratislavei de ocupaţia germană. Oferă o panoramă excelentă a oraşului, precum şi a Carpaţilor Mici.
Alte structuri proeminente din secolul al XX-lea includ (Podul Nou) Nový Most pe Dunăre, care prezintă un restaurant în turn cu formă de OZN, sediul Radioului Slovac în formă de piramidă inversată, precum şi Turnul Kamzík TV cu un design unic, care are o punte de observaţie şi un restaurant rotitor. La începutul secolului al XXI-lea, edificii noi au transformat panorama tradiţională a oraşului. Boom-ul construcţiilor a însemnat construirea unor noi clădiri publice, precum Most Apollo şi noua clădire a Teatrului Naţional Slovac, precum şi dezvoltarea unei pieţi imobiliare private.

Castelul Bratislava:
Una din structurile cele mai impresionante ale oraşului este Castelul Bratislava, pe un teren aflat la 85 m deasupra nivelului Dunării. Situl dealului castelului a fost locuit încă din perioada de tranziţie între Epoca de Piatră şi Epoca de Bronz, şi a reprezentat acropolisul unui oraş celtic, apoi a făcut parte din Limesul roman, a fost o mare aşezare slavă, apoi un centru politic, militar şi religios al Moraviei Mari. Un castel de piatră nu s-a construit până în secolul X, pe când regiunea intra sub influenţa Regatului Ungariei. Castelul s-a transformat într-o fortăreaţă gotică anti-husită în vremea lui Sigismund de Luxemburg, în 1430, devenind apoi castel renascentist în 1562, şi a fost reconstruit în 1649 în stilul baroc. În timpul domniei Mariei Tereza, castelul a devenit un sediu regal prestigios. În 1811 castelul a fost distrus, rămânând în ruină până în anii 1950, când a fost reconstruit în mare parte în stilul terezian.

Castelul Devín
Ruinele Castelului Devín se află în Devín, deasupra unei stânci unde râul Morava, care formează graniţa între Austria şi Slovacia, se varsă în Dunăre. Este unul din cele mai importante situri arheologice slovace, şi include un muzeu dedicat istoriei sale. Datorită poziţionării sale strategice, Castelul Devín a fost un castel important, la frontiera dintre Moravia Mare şi statul ungar timpuriu. A fost distrus de trupele lui Napoleon în 1809, şi este un simbol important al istoriei slovace şi slave în general.

Rusovce
Conacul Rusovce, cu parcul lui englezesc, se află în cartierul Rusovce. Casa a fost construită iniţial în secolul al XVII-lea, şi transformată într-un conac în stil neo-gotic englezesc, între 1841 şi 1844. Cartierul este cunoscut de asemenea pentru ruinele unui campament militar roman, Gerulata, parte a Limesului roman. Gerulata a fost construit şi folosit între secolele I şi al IV-lea d.Hr.

Parcuri şi lacuri
Sad Janka Kráľa în Petržalka, cel mai vechi parc public din Europa.
Datorită localizării sale la poalele Carpaţilor Mici şi vegetaţiei sale riverane, pe terenuri udate de Dunăre, Bratislava are păduri apropiate de centrul oraşului. Cantitatea totală de spaţiu verde public este de 46,8 km² de locuitor.

Cel mai mare parc este Parcul Horský (literalmente „Parcul Muntos”), în cadrul Oraşului Vechi. Bratislavský lesný park (Parcul Forestal Bratislava) este situat în Carpaţii Mici şi include multe localuri populare, precum Železná studienka şi Koliba. Parcul Forestal acoperă o suprafaţă de 27,3 km², dintre care 96% este acoperită de păduri, şi conţine floră şi faună originală precum bursucii europeni, vulpile roşii şi muflonii. Pe malul drept al Dunării, în cartierul Petržalka, se află Parcul Janko Kráľ, primul parc public din Europa, fondat între 1774 şi 1776. Un nou parc al oraşului este planificat în Petržalka, între lacurile Malý Draždiak şi Veľký Draždiak.
Grădina Zoologică din Bratislava este situat în Mlynská dolina, aproape de sediul Televiziunii Slovace. Grădina, fondată în 1960, găzduieşte în prezent 152 de specii de animale, inclusiv foarte rarul leu alb. Grădinile Botanice, care ţin de Universitatea Comenius, pot fi găsite pe malul Dunării, şi găzduiesc peste 120 de specii de origine domestică, străină sau exotică.

Oraşul are mai multe lacuri naturale şi artificiale, majoritatea folosite în scopuri recreative. Exemplele includ lacul Štrkovec în Ružinov, Kuchajda în Nové Mesto, Zlaté Piesky şi lacurile Vajnory în nord-est, şi lacul Rusovce în sud, apreciat de nudişti.