|
Cluj : (până în 1974 Cluj; în maghiară Kolozsvár, germană Klausenburg, latină Claudiopolis, poloneză Kluż) este reşedinţa judeţului Cluj, precum şi una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea oraşului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificaţia de „închis” în latină şi se referă la dealurile care înconjoară oraşul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienţei numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munţi» sau din clusa «stăvilar, baraj»). Cluj Obiectivele Turistice - Detalii... Târgu Mureş: mai demult Mureş-Oşorhei, Oşorheiu, Târgul Mureşului, (în maghiară Marosvásárhely, Székelyvásárhely, Vásárhely, Újszékelyvásár, Újvásár , în dialectul săsesc Nai Mark, Nai Muark, germană Neumarkt, Neumarkt am Mieresch, Marktstadt, latină Novum Forum Siculorum) este municipiu reşedinţă de judeţ şi cel mai mare oraş al judeţului Mureş, Transilvania, România. Săpăturile efectuate de arheologul Ştefan Kovács au confirmat faptul că teritoriul de azi al oraşului Târgu Mureş a fost locuit încă din preistoric. Au fost descoperite o serie de locuinţe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene şi de bronz, mici statuete de pământ datate ca fiind din 2000 î. de Ch. Sapaturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz şi a fierului; s-au descoperit şi vestigii aparţinând culturii Criş cea mai veche cultură neolitică din România. Târgu Mureş Obiectivele Turistice - Detalii... Odorheiu Secuiesc: (în maghiară Székelyudvarhely, în germană Oderhellen alternativ Hofmarkt, în latină Areopolis) este un municipiu din judeţul Harghita, Transilvania. Prima atestare a oraşului datează din 1301 cu numele de Uduord. Denumirea oraşului indică faptul că executorul secuilor îşi avea aici sediul. Odorheiu Secuiesc Obiectivele Turistice - Detalii... Miercurea Ciuc, uneori scris Miercurea-Ciuc, (în maghiară Csíkszereda, germană Szeklerburg) este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Harghita, Transilvania. Numele oraşului în această formă s-a folosit prima dată în 1558; prima parte a denumirii provine din târgurile săptămânale în zilele de miercuri. De-a lungul secolelor Miercurea-Ciuc s-a format în vecinătatea localităţilor deja existente: Şumuleu (1333), Topliţa-Ciuc şi Jigodin (sec. XII–XII.) pe locul unde se ţineau târgurile în zilele de miercuri - de unde vine şi denumirea oraşului. Miercurea Ciuc Obiectivele Turistice - Detalii... Târgu Secuiesc: (maghiară Kézdivásárhely, germană Szekler Neumarkt) este un municipiu din judeţul Covasna, România, totodată centrul scaunului istoric secuiesc Kézd. Târgu-Secuiesc are un centru caracteristic, unic şi pe plan naţional. Din piaţa de altădată răsar în toate direcţiile şiruri de case aşezate una lângă alta. Terenul îngust dintre case a fost folosit drept curte de familiile locatare, de aceea au primit numele acestora. Odată cu dezvoltarea oraşului curţile s-au înmulţit, iar pentru o orientare mai uşoară primăria a introdus numerotarea lor. Astăzi seria curţilor se încheie cu numărul 73. Curţile erau cândva închise, azi majoritatea sunt deschise, devenind străzi. Balcoane, porţi vechi şi noi din fier forjat. Târgu Secuiesc Obiectivele Turistice - Detalii... Focşani : este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Vrancea, Moldova. Focsani este denumit în multe scrieri „Oraşul de pe Milcov”,Focşani se trage de la numele familiei Focşa, „moldoveni buni şi drepţi din vremea lui Ştefan cel Mare”, atestat documentar din secolul XVI (30 ianuarie 1575)
Focşani Obiectivele Turistice - Detalii... Galaţi: este reşedinţa şi totodată cel mai mare oraş al judeţului Galaţi, judeţ situat în apropiere de colţul celor trei frontiere în Moldova, România. Populatia oraşului, la recensământul din 2002, a fost de 298.861 locuitori, fiind al saptelea ca populaţie din ţară după Bucureşti, Iaşi, Cluj Napoca, Timişoara, Constanţa şi Craiova. Este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova. Oraşul Galaţi are o istorie încărcată şi datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre–Main–Rin
Galaţi Obiectivele Turistice - Detalii... Tulcea : mai demult Tracia, este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Tulcea, Dobrogea. Oraşul a fost atestat documentar în anul 1657. S-a aflat sub stăpânire otomană între anii 1420 şi 1877.Tulcea este un important centru industrial. Aici se realizează construcţii şi reparaţii de nave. In Tulcea există 22 de locaşuri de cult după cum urmează: 15 biserici ortodoxe (dintre care 4 de rit vechi), o biserică romano-catolică, una baptistă, una adventistă, două case de rugăciune, o sinagogă şi o moschee. Aşa cum spune legenda, zeul vinului s-a născut în Tracia, pe teritoriul României de astăzi. În această zonă, producerea vinului este o ocupaţie ce datează din secolul 7. Tulcea Obiectivele Turistice - Detalii... Constanţa: (turcă Köstence, greacă Tομή Tomí, bulgară Кюстенджа) este un municipiu aflat pe coasta Mării Negre, în partea de sud-est a României, în regiunea istorică Dobrogea, reşedinţă a judeţului cu acelaşi nume şi cel mai mare oraş al regiunii de dezvoltare Sud-Est. Constanţa este alături de Cluj Napoca oraşul cu cel mai ridicat standard de viaţă din România.[2]Conform recensământului din anul 2002, Constanţa avea 310.471 locuitori. În jurul municipiului există o arie metropolitană importantă care face din Constanţa a doua zonă metropolitană a ţării după Bucureşti. Având o suprafaţă de 1013,5 km² şi 446.595 de locuitori, Zona metropolitană Constanţa reuneşte în afara oraşului alte 13 localităţi: Agigea, Corbu, Cumpăna, Eforie, Lumina, Mihail Kogălniceanu, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu, Poarta Albă, Techirghiol, Tuzla şi Valu lui Traian. Constanţa Obiectivele Turistice - Detalii...
Bucureşti: este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, centru industrial şi comercial al ţării. Populaţia de 1.944.367 de locuitori (est. 1 ianuarie 2009) face ca Bucureştiul să fie al şaselea oraş ca populaţie din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureştiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiştii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăşi patru milioane.. La acestea se adaugă faptul că localităţile din preajma oraşului, care vor face parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează populaţie de aproximativ 430.000 de locuitori.
Bucureşti Obiectivele Turistice - Detalii...
Pitesti: este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Argeş. Oraşul are renumele de "Oraşul Lalelelor”. O primă menţiune despre oraşul Piteşti apare în anul 1510. Ea este confirmată ulterior, la 27 august 1582, atunci când se face referire la organizarea orăşenească a comunităţii, conduse de un judeţ şi de 12 pârgari, insă prima atestare documentară datează din 20 mai 1388 Municipiul Piteşti găzduieşte circa 16% din muzeele existente (4 din cele 25) şi peste 20% din numărul total de vizitatori la muzee înregistrate la nivelul judeţului Argeş. Municipiul Piteşti este echivalent cu sintagma “Simfonia Lalelelor”, expoziţia dendro-floricolă şimanifestarea simbol a oraşului care beneficiază la fiecare ediţie de oficialităţile vieţii publice din ţară, dar şi numeroase delegaţii oficiale şi reprezentanţi diplomatici. Pitesti Obiectivele Turistice - Detalii... Targu Jiu: este un municipiu, reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Gorj, Oltenia, Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, pe care îl străbate. Oraşul este menţionat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de "Jiul", într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Targu Jiu Obiectivele Turistice - Detalii... Alba Iulia: mai demult Bălgrad, Bălgărad (în dialectul săsesc Weissenbrich, în germană Weißenburg, Weissenburg, Karlsburg, Carlsburg, în maghiară Gyulafehérvár, Károlyfehérvár, Erdélyifehérvár, Fehérvár, Fejérvár, în sârbă Београд - Beograd, în cehă Karlův Belihrad, în latină Apulum) este un municipiu, reşedinţa judeţului Alba, Transilvania, România. Are în componenţă localităţile Oarda şi Pâclişa. La recensămâtul din 2002 au fost înregistraţi 66.369 locuitori. Între anii 1541 si 1600, orasul a devenit capitala Voievodatului autonom al Transilvaniei şi pentru o scurtă perioadă de timp a fost capitală primei uniuni a statelor române, sub sceptrul glorios al marelui voievod Mihai Viteazul. La Alba Iulia s-a infăptuit unitatea de neam a poporului român prin Marea Adunare Natională de la 1 Decembrie 1918 care a hotarât unirea Transilvaniei si Banatului cu România. In anul 1922 Alba Iulia a gazduit ceremonia oficială de Incoronare a Regilor Romaniei Mari, Ferdinand I si Maria, recunoascându-i-se astfel importanta istorică si statutul de capitală de suflet a neamului românesc. Alba Iulia Obiectivele Turistice - Detalii...
|