Obiective Turistice pe traseu:

Arad: este situat în extremitatea vestică a României, în Câmpia înaltă a Aradului, la 30 de km de Munţii Zarand. Traversat de la est la vest de râul Mureş, cuprinde în perimetrul său, în zona Pădurice, un lac natural. Prima atestare documentară a zonei Aradului este din 1028

Arad Obiectivele Turistice - Detalii...

Timisoara:
Timişoara (în germană Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar, în maghiară Temesvár, în sârbă Темишвар/Temišvar, în limba bulgarilor bănăţeni Timišvár. În traducere: „cetatea de pe Timiş”) este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Timiş din regiunea istorică Banat, vestul României. La 1 ianuarie 2009, având 311.586 mii de locuitori, era al doilea oraş ca populaţie din România. Numele localităţii vine de la râul Timiş (trecând la sud de municipiu), numit de romani în antichitate Tibisis sau Tibiscus.

Timisoara Obiectivele Turistice - Detalii..
.

Recaş:
este un oraş în judeţul Timiş, Banat, România. A primit statutul de oraş în aprilie 2004. Recaşul are o populaţie de aproximativ 8.560 locuitori şi este un exemplu de diversitate etnică, aici trăind împreună români, maghiari, sârbi, croaţi, germani (şvabi) şi romi.[1] Oraşul Recaş are şi 6 sate aparţinătoare: Izvin, Stanciova, Herneacova, Petrovaselo, Bazoş şi Nadăş.

Recas Obiectivele Turistice - Detalii...

Caransebes:
Zona depresionară a Caransebeşului a fost locuită din cele mai vechi timpuri, acest fapt fiind atestat de numeroase descoperiri arheologice:
- unelte din silex (calcedonie), datând din paleoliticul superior (cca. 35.000 - 10.000 î.e.n.), în zona Caransebeşului Nou;
- aşezări neolitice timpurii (cultura Starčevo-Criş), datând din mileniile VI-V î.e.n., în cartierul Ţiglărie;
- aşezarea neolitică de mari dimensiuni, aparţinând culturii Vinča, în zona Balta Sărată, aşezare însemnată şi pentru stabilirea cronologiei neoliticului din sud-vestul României (cca. 4800 - 4600 î.e.n.);
- aşezarea aparţinând epocii mijlocii a bronzului (cca. 1600 - 1200 î.e.n.); depozitul de bronz cuprinzând 172 de piese descoperite pe Dealul Mare (1100 - 1000 î.e.n.);
- descoperirile din prima epocă a fierului (Hallstatt);
- monedele de tip tetradrahmă ştanţate de către daci (secolul al IV-lea î.e.n.).

Obiective turistice:

Cetatea Caransebeş
Este atestată documentar în anul 1289, când regele Ladislau al IV-lea Cumanul o vizitează. Situată într-un loc de importantă strategică (ea închide culoarul Timiş-Cerna), cetatea a cunoscut mai multe etape de dezvoltare. Forma iniţială a cetăţii a fost de tip donjon, în jurul acestuia fiind construite case particulare, care formau oraşul. Pentru o bună apărare a donjonului şi a oraşului, acestea au fost împrejmuite cu un zid.

Caransebes Obiectivele Turistice - Detalii...

Drobeta-Turnu Severin este reşedinţa judeţului Mehedinţi, port la Dunăre. La recensământul din anul 2002 avea o populaţie de 104.557 locuitori. Este aşezat în partea vestică a Olteniei. Oraşul este situat pe malul stâng al Dunării, la ieşirea fluviului din defileu, în depresiunea subcarpatică a Topolniţei

Drobeta-Turnu Severin Obiectivele Turistice - Detalii...

Râmnicu Vâlcea:
este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Vâlcea, România. Are o populaţie de 107.726 locuitori (2002). Se află aşezat într-un punct geografic aproape central al României, nod de întâlnire a două importante drumuri naţionale (DN7 şi DN64) şi unul european(E81). Acestea fac ca municipiul să fie legat direct cu traseul Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Cluj-Napoca-Oradea-Budapesta (E81), cu municipiul Târgu-Jiu (DN 7) şi municipiile Drăgăşani-Caracal (DN64). Tot odată acestă infrastructură naţională prin ramificaţiile ei, drumurile judeţene (DJ), leagă reşedinţa judeţului de restul localităţilor. De asemeni, calea ferată face legătura cu Sibiu (la nord) şi Piatra Olt (sud) şi apoi Craiova sau Caracal-Roşiori de Vede- Bucureşti.

Râmnicu Vâlcea Obiectivele Turistice - Detalii...

Curtea de Argeş :
este un municipiu din judeţul Argeş, Muntenia, România. Localitatea poartă aura primei capitale a Ţării Româneşti.
Descoperirile arheologice atestă că, încă din prima epocă a fierului, pe aceste meleaguri trăia o populaţie dacă, condusă de Dromichaites (secolele IV - III î.Hr.). De asemenea, conform unor săpături arheologice efectuate de N. Constantinescu, pe la 1200 aici exista o mică reşedinţă voievodală şi o bisericuţă. Unii specialişti afirmă că tot aici şi-ar fi avut curtea Seneslau, conducătorul unei formaţiuni statale după cum apare pe diploma cavalerilor ioaniţi. Legenda spune că Negru Vodă, coborând din Făgăraş, ar fi întemeiat oraşul pe la 1290; alţii îl considerau pe Litovoi drept Negru Vodă. Aici s-a aflat curtea lui Basarab I care, până la atacul maghiar din 1330, care a dus la probabila distrugere a oraşului, s-a mutat temporar la Câmpulung-Muscel. Numele actual al oraşului începe să fie folosit din secolul al XVI-lea, după ce Neagoe Basarab ridică aici cunoscuta sa mănăstire.

Curtea de Argeş Obiectivele Turistice - Detalii...

Transfăgărăşanul (de la prefixul „trans-” + Făgăraş) face parte din Drumul Naţional 7C (DN7C) şi este unul din cele mai spectaculoase drumuri din România, numit şi „drumul din nori”, care leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania.

Drumul construit peste Munţii Făgăraş, cel mai înalt lanţ muntos din România, care face parte din Carpaţii Meridionali, este un drum asfaltat care în apropierea tunelului de lîngă Lacul Bâlea, ajunge la altitudinea de 2042 m. Transfăgărăşanul este situat pe locul al doilea ca altitudine în România după şoseaua Transalpina (DN67C) cu 2145 m din Munţii Parâng, dar aceasta însă nu este asfaltată în totalitate.

Transfăgărăşan Obiectivele Turistice - Detalii...

Sibiu: arhaic Sibiiu, popular Sîghii, (în germană Hermannstadt, în maghiară Szeben, Nagyszeben, în latină Cibinium) este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Sibiu, România. Este un important centru cultural şi economic din sudul Transilvaniei. Staţiunea de iarnă Păltiniş se află la 37 km distanţă de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanţă de oraş.
Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante şi înfloritoare oraşe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniştilor saşi stabiliţi în zonă. A cunoscut în ultimii ani o renaştere economică şi culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de investiţii străine din România. Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxemburg.

Sibiu Obiectivele Turistice - Detalii...

Braşov: (în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen, în germană Kronstadt, maghiară Brassó, în latină Brassovia/Corona; de asemenea pe hărţile vechi trecut Cron∫tadt sau Braßov) este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România. Potrivit recensământului din 2002, are o populaţie de 284.596 locuitori,[1] fiind unul dintre cele mai mari oraşe din ţară (totuşi în scădere în ultimele două decenii datorită exodului saşilor şi a reducerii activităţii industriale) . Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Naţional de Statistică, populaţia municipiului Braşov era, la 1 ianuarie 2009, de 278.048 locuitori[4]. Staţiunea de iarnă Poiana Braşov se află la 12 km distanţă de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă. Patron al oraşului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Braşovului sculptată dedesubt în relief.

Braşov Obiectivele Turistice - Detalii...

Bucureşti: este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, centru industrial şi comercial al ţării. Populaţia de 1.944.367 de locuitori (est. 1 ianuarie 2009) face ca Bucureştiul să fie al şaselea oraş ca populaţie din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureştiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiştii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăşi patru milioane.. La acestea se adaugă faptul că localităţile din preajma oraşului, care vor face parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează populaţie de aproximativ 430.000 de locuitori.

Prima menţiune a localităţii apare în 1459. În 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale şi mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă şi elita bucureşteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.

Bucureşti Obiectivele Turistice - Detalii...

Constanţa: (turcă Köstence, greacă Tομή Tomí, bulgară Кюстенджа) este un municipiu aflat pe coasta Mării Negre, în partea de sud-est a României, în regiunea istorică Dobrogea, reşedinţă a judeţului cu acelaşi nume şi cel mai mare oraş al regiunii de dezvoltare Sud-Est. Constanţa este alături de Cluj Napoca oraşul cu cel mai ridicat standard de viaţă din România.[2]Conform recensământului din anul 2002, Constanţa avea 310.471 locuitori. În jurul municipiului există o arie metropolitană importantă care face din Constanţa a doua zonă metropolitană a ţării după Bucureşti. Având o suprafaţă de 1013,5 km² şi 446.595 de locuitori, Zona metropolitană Constanţa reuneşte în afara oraşului alte 13 localităţi: Agigea, Corbu, Cumpăna, Eforie, Lumina, Mihail Kogălniceanu, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu, Poarta Albă, Techirghiol, Tuzla şi Valu lui Traian.

Constanta Obiectivele Turistice - Detalii...

Brăila:este o veche aşezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică şi de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar şi pe câteva hărţi catalane (Angellino de Dalorto, 1325 - 1330 şi Angelino Dulcert, 1339). Este meţionat ca Brayla în 1368 într-un privilegiu de transport şi comerţ acordat neguţătorilor braşoveni. Oraşul a fost ocupat de turci în 1538-1540, fiind (raia sau kaza) de la 1554 până la sfârşitul războiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o menţiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când este un important port de intrare-ieşire a mărfurilor din România. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici şi medii.

Brăila Obiectivele Turistice - Detalii...

Galaţi:este reşedinţa şi totodată cel mai mare oraş al judeţului Galaţi, judeţ situat în apropiere de colţul celor trei frontiere în Moldova, România. Populatia oraşului, la recensământul din 2002, a fost de 298.861 locuitori, fiind al saptelea ca populaţie din ţară după Bucureşti, Iaşi, Cluj Napoca, Timişoara, Constanţa şi Craiova. Este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova. Oraşul Galaţi are o istorie încărcată şi datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre–Main–Rin

Galaţi Obiectivele Turistice - Detalii...

Vaslui: este reşedinţa judeţului judeţului Vaslui, Moldova, România. Este atestat documentar în anul 1375 iar potrivit recensământului din 2002, are o populaţie de 70.571 locuitori.

Vaslui Obiectivele Turistice - Detalii...

Iaşi:(istoric Iassi, Іашіі, Iaşii) este reşedinţa judeţului Iaşi şi principalul centru urban din nord-estul României. Iaşi a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 şi 1862 şi capitala României între 1916-1918.

Iasi Obiectivele Turistice - Detalii...

Botoşani:este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Botoşani, Moldova, România. Are o populaţie de 115.070 locuitori. Este aşezat în partea de sud-vest a judeţului Botoşani, pe interfluviul dintre râurile Sitna şi Dresleuca, spre vest între Dresleuca şi Siret, apoi coboară între dealurile Crivăţ, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei. Este menţionat documentar în Letopiseţul Ţării Moldovei (1439).

Botoşani Obiectivele Turistice - Detalii...

Suceava: este reşedinţa şi totodată cel mai mare oraş al judeţului Suceava, situat în Bucovina, România.
Municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării. Timp de două veacuri a fost reşedinţă principală a statului Moldova, iar între 1775–1918 a fost un oraş din Imperiul Austriac (pământurile coroanei Regatul Galiţiei şi Lodomeriei şi Ducatul Bucovinei).

Suceava Obiectivele Turistice - Detalii...

Vişeu de Sus:(în maghiară Felsővisó, în germană Oberwischau) este un oraş în judeţul Maramureş, România. Oraş amplasat în NE judeţului Maramureş, Depresiunea Maramureş. Din data de 7 octombrie 2009 oraşul este declarat Staţiune de interes local.
Oraşul Vişeu de Sus, după cei mai mulţi autori de monografii, este atestat documentar din 2 februarie 1365. Această primă menţionare a Vişeului ca localitate apare în diploma regelui maghiar Ludovic de Anjou. După alţii localitatea este atestată din anul 1549 cu denumirea de „Vişeul Nou” sau „Între Râuri”, fiind situată la confluenţa celor două râuri – nume întâlnit până la începutul secolului XX.

Vişeu de Sus Obiectivele Turistice - Detalii...

Sighetu Marmatiei:În Sighet a funcţionat temuta închisoare folosită de regimul comunist pentru exterminarea elitelor României. În prezent clădirea închisorii este amenajată, începând din 1994, ca muzeu, aici avându-şi sediul Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, cunoscut ca Memorialul Durerii din Sighet. Memorialul a fost iniţiat şi realizat de către Fundaţia Academia Civică (preşedinte fondator Ana Blandiana).

Sighetu Marmatiei Obiectivele Turistice - Detalii...

Sapanta: este celebră prin cimitirul din localitate - cimitirul vesel din Săpânţa, operă a meşterului Stan Pătraş - 1935. Crucile gravate şi colorate de meşterul Stan Pătraş şi de ucenicii săi reprezintă ironic, dar fără răutate, viaţa celui răposat, atât prin realizările sale, cât şi prin obiceiurile rele ale acestuia, aceasta conferindu-i o notă de originalitate deosebită şi unicitate în întreaga lume.
Rezervaţia naturală “Mlaştina Poiana Brazilor” (3 ha).

Sapanta Obiectivele Turistice - Detalii...

Satu Mare: (maghiară: Szatmárnémeti, germană: Sathmar, vechea denumire românească: Sătmar) este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Satu Mare.

Obiective Turistice:
Turnul Pompierilor
Catedrala romano-catolică
Statuia Lupa Capitolina (Lupoaica)
Biserica Reformată cu lanţuri
Catedrala Ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului"
Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril"
Casa Memoriala "Vasile Lucaciu"
Muzeul Judetean
Teatrul de Nord
Palatul Episcopal
Cladirea Breslei Cizmarilor
Casa Ormos

Satu Mare Obiectivele Turistice - Detalii...