Oradea - Beius - Stei – Arieseni – Garda de Sus - Ghetarul Scarisoara si retur

Obiective Turistice pe traseu:

Beius :În Ţara Beiuşului, încă din primele secole ale erei noastre, existau sate ale căror locuitori se îndeletniceau cu agricultura. După retragerea stăpânirii romane din Dacia, populaţia din Ţara Beiuşului, organizată în obşti săteşti, a continuat să practice agricultura, creşterea animalelor şi meştesugurile. Prima menţiune cunoscută a localităţii datează de la 1263, dar oraşul a existat dinainte, dovadă fiind că la 1241 se vorbeşte de un district al Beiuşului complet pustiit de tătari în timpul invaziilor de la 1241–1246. În documentele din perioada 1291-1242 localitatea apare cu toponimele Benenus, Benens, Belenus, Voyuoda de Bivinis sau Belenyes. Pâna la începutul secolului al XX-lea s-a folosit mai mult denumirea de Binş. Documentele atestă că în secolul al XVIII-lea în oraşul Beiuş si împrejurimi, înfloresc agricultura, meştesugurile, comerţul, astfel că spre sfârşitul secolului şi începutul noului secol Districtul Beiuş cuprindea un târg – Beiuşul şi 72 de sate.

Stei :(cunoscut ca Dr. Petru Groza sub regimul comunist), este un oraş în judeţul Bihor, România, la circa 10 km de oraşul Vaşcău şi Nucet şi la 20 km de oraşul Beiuş în sud-estul judeţului. Se întinde pe o suprafaţă de 657 de hectare.
Este un oraş care a luat naştere în anul 1956 lângă satul cu acelaşi nume. Circa 10 ani a durat exploatarea intensivă de uraniu din bazinul minier Băiţa, Bihor care a dus la prosperitatea oraşului. În oraşul Ştei era concasat (măcinat) minereul de uraniu exploatat în Băiţa, cantitatea cea mai importantă de minereu provenind din mina "Avram Iancu", după unele surse depăşind cantitatea de 300.000 de tone într-o perioadă de 10 ani.

Arieseni :Atestată istoric pentru prima oară în 1909, sub numele de Lăpuş, a facut parte iniţial din fosta comună Râul Mare (azi Albac). Până în 1924 localitatea Arieşeni, împreună cu Garda de Sus şi Scărişoara, formau o singura comună, purtând numele Scărişoara. Dezvoltarea ei se datorează migraţiei populaţiei, din zonele joase, spre locurile mai înalte, libere, în căutarea păşunilor montane.
Atractii turistice:
Rezervaţia naturală Cheile Gârdişoarei (15 ha).
Rezervaţia naturală Peştera Gheţarul de la Vârtop (1 ha).
Rezervaţia naturală Cascada Vârciorog (5 ha).
Varful Bihorul 1849 m - cel mai inalt varf din Muntii Apuseni
Izbucul Tauzului
Pestera Coiba Mare
Pestera Coiba Mica
Cascada Bucinis
Muzeul Patrahaitesti
Pârtie de schi, echipată cu teleschi şi peste 200 de case de vacanţă acreditate.

Garda de sus:Comuna este situată pe valea superioară a Arieşului, la nord-vest de Câmpeni, fiind străbătută de drumul naţional DN 75. Are în componenţă un număr de 17 sate, cu o populaţie de 2.190 de locuitori.

Locuitorii comunei îşi asigură locurile de muncă şi principalele venituri din agricultură, silvicultură şi creşterea animalelor.
Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru lucrări de infrastructură, programe de promovare a turismului şi acţiuni cu caracter ecologic, deschiderea unui muzeu cu punct de vânzare lângă Peştera Scărişoara, reabilitarea unor drumuri comunale şi amenajarea unei gospodării tipic moţeşti.

Obiective turistice:
Rezervaţia naturală Peştera Scărişoara sau Gheţarul de la Scărişoara adaposteşte cel mai mare gheţar subteran din România (1 ha).
Rezervaţia naturală Pojarul Poliţei (1 ha).
Rezervaţia naturală Cheile Ordâncuşei (10 ha).
Rezervaţia naturală Hoanca Apei (1 ha).
Rezervaţia naturală Avenul de la Tău (1 ha).
Rezervaţia naturală Avenul din Şesuri (1 ha).
Rezervaţia naturală Izbucul Poliţei (0,2 ha).
Rezervaţia naturală Izbucul Coteţul Dobreştilor (0,2 ha).
Rezervaţia naturală Peştera de sub Zgurăşti (1 ha).
Rezervaţia naturală Peştera Poarta lui Ionele (1 ha).